L’isola de Formazion „Agricoltöra, natöra, ambiënt“ presentëia les poscibilitês de Formazion tl ćiamp dl’agricoltöra, dl setur forestal, dl’urticoltöra, dla architetöra dla contrada, dl ambiënt y dla natöra.
Tres tofles d’inFormazion, imajes sön contignüs zentrai dl insegnamënt y situaziuns dl imparè, tres la presentaziun de laûrs de n valgügn scolars o de n valgönes massaries y valgügn stromënć che vëgn adorà tl insegnamënt, tres la descriziun dles competënzes che an oress arjunje y dles direziuns de stüde o di ćiamps de laûr poscibli tl dagnì, dess i vijitadus interessà ciafè na vijiun plü sota sön les particolaritês dles poscibilitês de Formazion, les poscibilitês da jì inant a studié, mudé setur de Formazion o jì a laurè, y ciafè a chësta manira n aiüt por tó na dezijiun.

L’alimentaziun é n tema d’atualité.
Sön l’ijola dl’alimentaziun y dl’economia de ćiasa vëgnel tratè ćiamps importanć che taca adöm cun l’alimentaziun: produć alimentars, sanité/maratia, produziun, globalisaziun y trasporć.
Tolon valgügn produć sciöche ejëmpl, vëgnel splighé le lian danter i produć, al vëgn aprofondì y dè inFormazions sön les problematiches.
L’ecomonia de ćiasa presentëia le “management dla vita da vigni dé” y ara se dà jö cun i bojëgns elementars sciöche l’alimentaziun, le sonn, le guant, le laûr, la segurëza soziala y economica.
Al vëgn inće dè inFormazions sön les profesciuns y les poscibilitês de Formazion tl ćiamp dl’alimentaziun.

L'ijula cun l inuem "Edilizia y nstalazions" nfurmea n cont dla ufiertes de furmazion defrëntes tl ciamp dla scoles autes y prufesciuneles de rujeneda ladina, taliana y tudëscia.
L vën pità ativiteies de proietazion, mesurazion, costruzion y nstalazion cun l aiut de tecnologies eletroniches y strumënc tradiziunei.
Se nuzan de n cantier simulà ti uniral presentà ai vijitadëures da sculeies y nsenianc i mestieres plu defrënc dal spangler, al gheometer, al respunsabl di lëures de costruzion y i liams che ie danter chisc.
"Edilizia y nstalazion", na ijula de furmazion da pië ite cun la mans!
www.provinz.bz.it/schulamt/verwaltung/ueber-uns-kindergarteninspektorat.asp

La furmazion ntan duta la vita ie deventeda fundamentela per l svilup soziel y economic de n paesc. Chësc vel dantaldut per nosta sozietà che ie sotmetuda a truepa mudazions y che se basea sun la nfurmazion y l savëi.
Dlongia ala furmazion furmela, chëla scolastica, ti vëniel for dat plu pëis ala furmazion nia furmela, chël uel dì a cursc y seminares, y a chëla nfurmela (liejer, ti cialé a films y nsci inant) che nes juda a ti sté permez a gran mudazions che possa nchinamei purté pro al’isolazion soziela.
L ie truepa pusciblteies per mparé: te strutures per l’educazion y la furmazion, te biblioteches, te zëntri per i jëuni, museums, a teater o pra cunzerc, pra relazions o cunvënies, tres media nueves o lijan n liber.
L’ijula de furmazion “Cultura y furmazion” se tol dant de mustré su a duc chëi che à nteres la ufiertes furmatives che pieta l marcià. L ti unirà dat lerch dantaldut ala metodologies de furmazion nueves. La furmazion ie n cunzet ampl: l ne tol nia mé ite la furmazion tradiziunela o l tò pert a cursc y seminares ma nce l liejer, l cialé films, l jì a na mostra y nsci inant.
Sun chëst’ijula de furmazion iel da giapé nfurmazions sun uni sor de cursc de furmazion che vën pitei te Südtirol. L unirà nce fat desmustrazions pratiches y partì ora material.

Nos te dun inFormazions sura i trus de Formazion che condüj  tl ćiamp dl’economia, dl comerz y dl’aministraziun. Secreteria, manager, boteghier o aministradù – n gröm de mistiers é lià a chisc seturs!
Les fondamëntes por podëi mëte man chëstes profesciuns ciafeste, sce te chires fora do la scora mesana  na scora profescionala spezialisada  cun ejam de diplom, na scora profescionala cun aprendistat o na scora alta de trëi o cin’ agn cun ejam de Stat.  Por ći che reverda la dorada y les prioritês éle de gran desfarënzies danter chëstes scores.  Nos te daidun ion da ciafè le tru che va bun por Te!
Informëiete sura les poscibilitês y les oportunitês che nosc setur Te pîta. Sön nosta isola ciafeste inFormazions avisa sura  les scores profescionales por le comerz y l’aministraziun, i Istituć tecnichs profescionai y i Istituć por le comerz y le turism.

Al se trata de n laour de auta tenjion – tl dret significat dla parola.
Tecnics ben enjignés pò laoré ti setours plu desvalifs desche per ejempl l’automazion di fabricac, la destribuzion dla forza eletrica, les reies de comunicazion, l svilup de sistems eletrics y eletronics de hardware y/o software. Pro l stand tla fiera podaraste te fé na minonga sun les oportunités de laour y emparé a conesce les poscibeltés de stude y de Formazion. Al é da vedei projec enteressanc, juesc de abilité y esperimenc fac te scola. Emplù podaraste giaté inFormazions sun i desvalifs setours dl laour.
Vie a nes giaté y te descoriras les marevueies de Volt y Ampere!

Es’a ideies, ies’a criatif y ues’a mparé a les realisé?
Dessënies’a o depënjes’a gën? Ie pa fé juesc y films na ti pascion? Es’a legrëza a lauré artisticamënter cun materiai sciche lën, sas o mauta? Sones’a n strumënt? Ulësses’a realisé ideies sun l computer?
Vië sun nosta ijula y lascete ispiré!
Studënc y nsenianc te nfurmerà dla pusciblteies de furmazion tla scoles profesciuneles y autres tl ciamp dl’ert, grafica, media y mujiga.
Sperimentea y fé pea pra ativiteies y azions artistiches.

Ester competënć tl dagnì!
Chësta ijola de Formazion pîta na vijiun generala dles poscibilitês dla Formazion profescionala, dles istituziuns de Formazion y dles poscibilitês de ciafè n contribut. I ciafëis material de inFormazion y porsones che respogn a ostes domandes. Les inFormazions é partides sö te temesc:

I iniziadus dles ijoles de Formazion nöies é: Formazion profescionala dl’agricoltöra, forestala y dl’ecomonia de ćiasa, APA-assoziaziun provinciala dl artejanat, assoziaziuns di impresars de Südtirol, assoziaziuns di comerzianć y WIFI – Ćiamena dl comerz.

Te plejel śughé cun le computer mo te ne t’acontentëies nia mâ dl jüch? T’interessëiel ći che é ia dô le computer, l’istalaziun y le funzionamënt di sistems operatifs y l’internet te fej gnì curius? Pro l’ijola Informatica y tecnica de rëi vëgnel presentè les profesciuns y i percursc formatifs tl ćiamp di computer y dles rëis. Al é profesciuns cun n dagnì, che vëgn tres plü damanades tles aziëndes y tl’aministraziun publica de Südtirol y deforadecà dla provinzia.
Scolars y scolares, insegnanć y insegnantes dles scores profescionales y altes te presentëia profesciuns, ativitês y la Formazion tl’informatica che va dala gestiun dl sistem, configuraziun dl hardware ćina ala programaziun web o dles aplicaziuns.

Stimei sculeis dla scola mesana y dla prima tlas de scola prufesciunela!
Portete sun la streda dl lën y va sun la ijula de nfurmazion “lën”. Tlo giates nfurmazions sun posć de furmazion y de lëur,che a da nfé cun l lauré tl y cun l lën.
I lëures da marangon, da zumpradëur, da spezialist dl lën y da sigat te mostra ce ativiteies che i culaburadëures tla firma fej y ciuna che ie la puscibiliteies de furmazion tl Sudtirol. Na furmazion de basa pratica te forma de aprendistat o de scola prufesciunela te njënia ca sun la streda de lëur te chësc ciamp.
Davia che l deventa fo plu mpurtant mapré cun custanza tl ciamp dl lën, te nfurmons sun la puscibiliteies de furmazion y de ajurnamënt tl Sudtirol y te mustron, tl sëni de na culaburazion europeica, nce cursc de perfeziunamënt oradecà.

Le ćiamp de laûr tl setur „metal, mascinns, mecanica“ tôl ite düć chisc ambić:

• costruziun de injins y atrezadöra
• mascinns y implanć
• tecnica dl’energia y tecnica ambientala
• tecnica dl trasport y dla deponüda
• tecnica dla fabricaziun y dla automatisaziun
• tecnica dl scialdè y dla tlimatisaziun
• tecnica dl laûr da feur
• manutenziun
• mecatronica
• tecnica motoristica
• tecnica dla carozaria
• mecatronica

De ćî trata pa la matematica, la fisica, la biologia, la chimica, la geologia, l’astronomia? Cî é pa n esperimënt y ćî rode à pa la matematica? Cî é pa n laboratore y co laórun pa dailò?
Por cî cursc universitars y por cî trusc profescionai é pa na buna conescënza scientifica d’ütl?
Tl’ijola “Matematica, fisica y sciënzes naturales” poste ciafè na resposta a chëstes domandes y inFormazions sön i percursc scolastics cun na direziun scientifica.

Pro la isola de Formazion pedagogich-soziala vëgnel presentè les scores altes tl ćiamp dl’educaziun y dla Formazion, sciöche inće la Formazion profescionala.
Les scores altes umanistiches - y sozio-scientifiches se crüzia, tl cheder de na Formazion culturala generala, dla discusciun sön le svilup dla sozieté y pîta l’acuisiziun de competënzes culturales y de conescënzes tl ćiamp linguistich-espressif, pedagogich-sozial y artistich-creatif.
Le compit dla Formazion profescionala é chël de pité na Formazion por i profii profescionai spezifics tl ćiamp sozial, sozio-sanitar y sozio-pedagogich (les assistëntes soziales y i assistënć soziai, les educadësses y i educadus de porsones cun handicap, les socodiëntes y i socodiënć, les assistëntes y i assistënć di mituns, y les umes y i peri dl dé). Tla Formazion arjunj les studëntes y i studënć les competënzes d’aziun, soziales y de comunicaziun, che é importantes por la profesciun. Fora de chësc pîta la Formazion profescionala cualificaziuns suraprò y cursc de perfezionamënt.

Te n mond muvimentà y globalisà à la cunescënza dla rujenedes y di valores umanistics na for majera mpurtanza. Mparé rujenedes furestes y cunëscer cultures defrëntes ie la fundamënta de n'educazion davierta. L se dé ju cun cuntenuc filosofics y storics lascia pro na nterpretazion sota dl presënt y na ududa defrenzieda dl daunì.

Ulessais'a:

• savëi ciuna rujenedes che vën nseniedes tla scoles publiches y privates de Südtirol?
• mparé, jugan, paroles per franzëus, latin, grech, spanuel y rus?
• splonjer te n mond da culëur de mic y stories y ve nfurmé n cont dla mpurtanza y dl valor che la rujenedes à te nosc mond?
• savëi ciuldi y percie che la persona filosofeia y cie sort de respostes che la ti dà ala dumanda do l senificat dla vita?
• ve lascé ite te aventures ti cialan plu avisa a avenimënc mpurtanc de nosta storia?

Pona seis sun nosta ijula "Materies umanistiches y rujenedes", benunìi!

La scolina é le pröm scalin dl sistem d’istruziun y Formazion che à na süa identité pedagogica. Ara tol sö mituns y mitans te na eté danter i 3 – 6 agn. La frecuënza dla scolina é n dërt de vigni möt y de vigni möta de nosta provinzia, mo n’é degun obligh.
Tla scolina é le möt y la möta al zënter de vigni ativité pedagogica. Le pröm fin dla scolina é chël de sostignì le svilup di mituns y dles mitans y de renforzé sües competënzes. Le jüch é l’espresciun plü naturala di mituns y dles mitans de chësta eté. Tl jüch impara i mituns y les mitans da ti dè espresciun a se instësc te tröpes manieres, da ti dè rapresentaziun a se instësc y da comuniché te 100 lingac, sciöche Loris Malaguzzi dij tan bel. Por arjunje chësc é l’acompagnamënt profescional y la presënza dles educadësses de gran importanza.
Les families é i partners plü importanć dla scolina. Na colauraziun strënta cun les families y le dialogh davert dëida arjunje y fej crësce la crëta por costruì n raport de fidënza un tl ater a bëgn dl svilup di pici mituns y dles pices mitans por daidé da costruì n bun percurs de Formazion a so bëgn. Le compit deboriada de acompagné i mituns y les mitans te chësta eté zitia y de gran importanza é la fondamënta dl laûr deboriada dla familia y dla scolina.

Bëgngnüs tl’ijola dla Formazion: Scora Elementara y Scora Mesata!
Ti ultims 30 agn se á mudé la mainira de udëi la scora y l’imparè, sciöche inće döt chël che é incëria.
Tl’ijola dla Formazion, che vëgn metüda a jì dales trëi Intendënzes Scolastiches deboriada, ciafa i vijitadus da persones espertes tröpes inFormazions söl svilup, les finalités y l’laur tles scores elementares y mesanes, sciöche: l’model de scora paritetich dles Scores Ladines, modei de scora nüs (scora da döt l’dé, Montessori, idees pedagogiches alternatives), formes nöies por imparè lingac, l’integraziun de scolars cun bujëgns particolars, proieć desvalies, materiai didatics nüs, y i.i.

En cunt dla Formazion atuala te Südtirol poste combiné la pratica sportiva agonistica cun la Formazion scolastica.
Zënza trascuré tüa pasciun por le sport y to talënt, poste chirì fora danter deplü scores altes (Scora tecnica comerziala, lizeo scientifich o linguistich) cun na seziun sportiva o na scora profescionala cun na direziun sportiva o na scora alta de sport por le sport da d’invern.
Organisëia to dagnì sportif zënza trascurè tüa Formazion scolastica. Te nostes scores él n team competënt che te dëida combiné te na maniera sana la pert scolastica y sportiva.
Inće tl ćiamp dl relax (sciöche estetist/a, frisêr o wellness-trainer) él important de ti jì dô ales ghiranzes dla Formazion y dla profesciun. Te pos rové ite tl monn dl wellness cun deplü cursc de basa y de cualifica profescionala.

L’ isola de Formazion „gastronomia y turism“ se dà na vijiun ezitënta y interesanta dles poscibilitês d’ instruziun y dl ćiamp d’ativitè tl setur alberghier, döt incër l’ ćiamp dl turism.
Na mesa ben fornida, l tof da erbes y spezies, n ambient curé tla rezepziun, consulënza competënta tl’ ufize iadi; les fassëtes dl’ isola de Formazion é varies y se referesc a düc I sensi.
Tla conversaziun con insegnanc, scolares y scolari dles scores dla hoteleria, gnëis al savëi coses dër interesantes y de morveia fora dla vita da vigni dé te cösta scora. Lascese incanté da proiec, nü trûs de educaziun y tröp deplü.
Rapresentanć de diverses categories profescionales se informeia dles pretejes tla profesciun, dles poscibilitês y condiziuns de laûr, desche ince dles poscibilitês da roé inant y dles prospetives dades da i practica.