L’Academia Europeica de Balsan Ves inviëia pro so stand a n salt virtual tl monn dl’inrescida. N film cört Ves menarà ite tl frabicat cöce dla strada Druso olache passa 200 colaboradësses y colaboradus da döta l’Europa stüdia y inresc.
I podarëis dè n’odlada a süa vita, ciutié ite te so laûr y jì ite adascusc tl zënter di congresc EURAC convention center deboriada cun i ghesć dles scomenciadies scientifiches y culturales.
N tòch fora dl documentar dl canal dla televijiun franco-todësch ARTE - ves fajarà conësce i stüdi de genetica che i scienzià dl’Eurac fej te n valgönes vals de Südtirol sön i genns che gauja n valgönes maraties.
Le program por les scores EURAC junior trasformarà i vijitadus te esperć de telerelevamënt apliché y ai podarà analisé tres imajes dal satelit i mudamënć dl’adoranza dl terac y les conseguënzes di mudamënć tlimatics tles Alpes.
Por fà aslöm n test sön ostes competënzes de todësch y talian podarëise porvè fora le program d’aprendimënt online - ELDIT.
Ala Formazion da manager, mo nia mâ, é dedicada l’oferta ampla di cursc de EURAC education: cursc compać por talian y todësch por dirigënć y porsones espertes de düć i ćiamps dl management, sciöche inće seminars y masters sön les tematiches d’inrescida dl’EURAC aladô dl moto „s’ajornè por nia s’archité”.
Implü ciafarëise inFormazions sön le proiet „Green Jobs“ cun chël che l’EURAC se tol dant da analisé les conseguënzes di mudamënć tlimatics sön l’economia y le laûr te Südtirol.

Alpha Beta Piccadilly sustën da plu che 20 ani l aprendimënt de rujenedes y la comunicazion interculturela te Südtirol. Nosta scola de rujenedes à si sëntes a Bulsan y Maran, ma nosc cursc vën tenii te dut Südtirol.
Nosta atività ie partida su te cater setores. De chisc nfurmons n ucajion dla fiera Futurum 2009:

1 Rujenedes:

• Cursc de rujeneda per mutons/mutans y adulc/adultes te dut Südtirol
• Cursc de rujeneda per mprenditëures privac/privates y istituzions publiches
• Mparé autonomamënter
• Zertificac de rujeneda per nglëisc (Cambridge) y talian (CELI)

2 Teacher training:

• Furmazion y ajurnamënt per nsenianc/nseniantes de rujeneda

3 Research and development:

• Nrescida aplicheda
• Cunsëies y seminares sun l nseniamënt dla rujenedes, aprendimënt de rujenedes y intercultualità

4 Alpha Beta Verlag:

• Soziolinguistica
• Didatica dla rujenedes
• Interculturalità
• Material didatich
• Leteratura da raions de cunfin

Alpha Beta Piccadilly Bulsan,
via Talvera 1A,
Tel 0471 978 600,
Fax 0471 979 940

Alpha Beta Piccadilly Maran,
Piazza della Rena 2,
Tel. 0473 210 650,
Fax 0473 211 595
info@alphabeta.it
www.alphabeta.it

L Archif provinziel de Südtirol ie un di trëi ufizies dla repartizion Bëns culturei y se cruzia de cunservé i documënc storics de Südtirol, uel dì dl raion dla Provinzia Autonoma de Bulsan. I bëns dl archif tol ite n tëmp storich bendebò lonch che va dal 1200 nchin al didancuei. I fej ora na pert fundamentela dl'arpejon culturela y dl lecord storich de chësc teritore y gëura truepa pusciblteies de nrescida dla storia de nosta families, de nosc luesc da paur y paejes. L archif provinziel sëuranstà oradechël nce sun i archifs di ënc raionei locai y sun d'autri archifs metui sota scunanza. I/la cunlauradëures dl archif pieta consulënza sun tematiches de cunservazion y de valorisazion archivistica y se mpeniea ativamënter te proiec de nrescida storica.
L archif provinziel de Bulsan dejëuj, n cunlaurazion cun partneri defrënc, tuedes de basa tl ciamp dla scienzes storiches y se cruzia dla devulgazion di resultac metan p.e. a jì cunvënies, dajan ora publicazions, prejentan libri. I resultac dla nrescides vën n gran pert publichei tla lingia de edizions dl Archif nstës.
Danter la funzions istituzioneles dl Archif iel nce la consulënza piteda a cronisć y cronistes de Südtirol che à la ncëria de documenté la mudazions y prejenté n cheder dla vita di luesc defrënc dla provinzia. Per n 400 cronisć/cronistes y d'autra persones nteressedes vëniel metù a jì regulermënter cursc de furmazion.
Tl cheder dla fiera de furmazion nfurmea cronisć y cronistes persones nteressedes de si atività ulentera, i dà nfurmazions n cont dla ufierta de cursc per cronisć y cronistes y persones nteressedes che ulëssa se furmé inant pra l Archif provinziel (p.e. storia de familia).
L unirà metù a despusizion brosciures, flyers y publicazions spezieles dl Archif provinziel.

"L'armeda – na resposta per nosc paesc" che possa dé esprescion a capaziteies y furmazions defrëntes per vester a despusizion "dl sistem paesc". 
Tres la scoles dl'armeda (academia, scoles dl'erma y de spezialisazion…) vën i/la saudeies furmei y cualifichei. L'atenzion particulera al mond di jëuni da pert dl Militer porta pro a auzé l patrimone culturel dla nazion. I jëuni possa tlo mëter a despusizion dla chemunanza naziunela si energies y capaziteies prufesciuneles y militeres: dala defendura, ala segurëza, al mpëni tl cajo de de gran desgrazies, ai ntervënc de utl publich, al sport agonistich.
Pra nosc stont possa i jëuni ti cialé plu avisa ala pruspetives prufesciuneles che la forza armeda pieta tenian cont n particuler di retlutamënc temporeres unic de ublianza per azeder ala carieres dla Forzes dl Orden, dla Crëusc Cuecena, dl Corp dla Furestela.

DIESSE (didattica e innovazione scolastica) é na assoziaziun profescionala de insegnanć apascionà de so laûr y unîs dala convinziun che le punt zentral tla scora é le raport educatif danter maester y scolar y düć chi che fej pert dla comunité scolastica (familiars, scolars, insegnanć y direturs).
L’assoziaziun é nasciüda tla Lombardia tl 1987 y te Südtirol éra gnüda metüda sö tl 1995. Al dedaincö él 49 sëntes sura döta la Talia. La sënta a Balsan é tla Plaza Mazzini nr. 49.
Pro nosc stand ciafarëise inFormazions da nüsc colaboradusc o tl material informatif sura i obietifs de nosta assoziaziun, les ativitês che ùn fat cina sëgn y che ùn sön le program tl dagnì.

Dal 1999 incà se dà jö le Business Training Center cun les tecniches plü inovatives de personal coachings.
La inrescida costanta y le svilup de tröpes strategies por renforzè le potenzial dles porsones y por le adorè cun n majer suzès, fej fora dl Business Training Center bonamënter le zënter de Formazion plü conesciü por imprenditurs, managers, politics, sportifs y por dötes chës porsones che ô amplié y adorè sües competënzes ala miù.
Nosc fin é chël de aumentè i suzesc dles aziëndes europeiches tres le svilup dles competënzes di singui colaboradus. Por arjunje chësc fin se dunse vigni dé da fà cun dötes nostes forzes y döt nosc savëi.
Gnide a nes ciafè pro nosc stand dla fiera – i Ves informun ion sön dötes nostes ofertes de Formazion.

BUSINESS TRAINING CENTER
str. Galvani 21/23 - 39100 Bolsan
Tel. 0471 23 57 19
Fax 0471 18 80 399
info@businesstrainingcenter.net
www.businesstrainingcenter.net

La cësa de edizion VERITAS ie l majer editëur de libri de scola tl'Austria. L program pieta na ufierta scialdi rica de libri per duc i livei de scola, ma nce d'autri materiai didatics y pedagogics. I ciamps prinzipiei ie tla materies tudësch, nglëisc, storia y scienzes natureles.

Cie ve aspieta pa pra nosc stont?

• Dajon nfurmazions sun nosc program atuel de libri de scola y material didatich-pedagogich
• Nseniantes y nsenianc dla scoles de Südtirol possa se damandé ejempleres debant de libri
• Oradechël ie nosc catalogs nueves da udëi y tò pea
• Genitores y sculeies à la puscibltà de ti cialé ala lingia nueva de materiai de sustëni didatich "Durchstarten"

Se ncunferton a Ve udëi!

Oramai düć i libri da scora che vëgn adorà tles scores elementares, mesanes y altes todësces de Südtirol vëgn dà fora dala ćiasa edituria Athesia en colaboraziun cun l’editur Tappeiner da Lana y l’Istitut Pedagogich.
Deache le lingaz talian vëgn insignè tles scores todësces sciöche secundo lingaz, publichëia chisc editurs inće tröc libri por l’insegnamënt dl talian.
Le program dles publicaziuns pîta na oferta rica de libri por l’insegnamënt dl todësch, dla storia, dla geografia y dles sciënzes naturales, dla geologia, dla matematica, dl dërt y dla sciënza dl comerz. 
I tesć de religiun che vëgn adorà te dötes les tlasses dles scores todësces vëgn indere dà fora en colaboraziun con l’ufize de catechism dla diozeja Balsan-Porsenù.
Tla cornisc dla Fiera dla Formazion Ves dunse dötes les inFormazions che reverda nosc program atual di libri de scora y respognun ion a Ostes domandes.

La casa editrice Hueber Verlag trasmette da oltre 80 anni la gioia di imparare le lingue, basandosi su competenza, attualità e varietà. Una parte importante delle pubblicazioni riguarda il tedesco come lingua straniera (DaF). Già dal 1955 la Hueber Verlag sviluppa e pubblica in questo settore i corsi di lingua con più successo mondiale.
Inoltre la casa editrice offre corsi di lingua e materiale di auto-apprendimento, dizionari e grammatiche, audio-libri e letture in oltre 30 lingue. Nuovi approcci nella didattica e nei metodi di apprendimento sono riportate nelle pubblicazioni sempre all'avanguardia. Questo si rispecchia anche sulle pagine online che offrono una vasta gamma di materiale attuale aggiuntivo sia per gli insegnanti che per gli studenti.
www.hueber.it

La cësa editëura C.C. Buchner Verlag GmbH & Co. KG, fundeda tl 1832, ie for stata tla mans dla medema familia. Tl zënter de si produzion iel libri per lizeums dantaldut per la materies tudësch, latin, grech, rujenedes neolatines, storia, scienzes sozieles, etica/filosofia, matematica y scienzes natureles, economia y dërt.
Pra nosc stont giapeis nfurmazions sun nosc program tan inant che l possa unì nuzà tla scoles de Südtirol.

La Claudiana é le zënter de Formazion por les profesciuns che à da fà cun la sanité (profesciuns tl ćiamp dl’assistënza, êfons, profesciuns tl ćiamp dla reabilitaziun, dla prevenziun y dla promoziun dla sanité, profesciuns tl ćiamp tecnich-medejinal) te Südtirol. L’oferta formativa vëiga danfora laurees por la Formazion de basa, masters de pröm livel y d’atri cursc de perfezionamënt.
La Claudiana colaurëia ativamënter sides cun universitês talianes co cun universitês da fora decà. Por garantì na Formazion academica él gnü fat convenziuns cun la facolté de medejina dl’Université „Cattolica del Sacro Cuore“ a Roma, dl’ Université de Verona, dl’Université de Ferrara y dl’Université de Desproch. Chëstes colaboraziuns y la bona cooperaziun cun l’aziënda sanitara de Südtirol garantësc na Formazion te dui lingac (todësch y talian) de livel dër alt. Les studëntes y i studënć  vëgn acompagnà da tutors profescionisć tratan so percurs formatif y po s’anuzé de tecnologies modernes pro la Claudiana. Les porsones responsables  di cursc de laurea garantësc l'azès a sëntes formatives de livel alt. Chësta é la premissa che fej dla Claudiana na sënta de Formazion moderna y dassënn orientada al monn dl laûr.

Ve aspiton pra nosc stont per ve nfurmé n cont dla pusciblteies defrëntes dla interazion y cunlaurazion tl ciamp dla furmazion, che ie deventedes plu riches gra ala tecniches nueves y miuredes.
I ciamps de lëur dla sozietà "Computer-learning", che ie bele da giut ativa tl raion nfurmatich y dla comunicación, ie chisc:

Furmazion:

• Piton cursc de nfurmazion per la scoles per mparé plu saurì la cumpetënzes nfurmatiches
• Proieton programs didatics transversal y da fazion: lauron ora plans multimediai per assozie strumënc nfurmatics y istituzions de istruzion defrëntes

Software y cuntenuc multimediei tla didatica:

• Se dedicon ala software didatica per sustenì sibe l mparé y la ndrova dla tecnologies  nfurmatiches

Soluzion tecnologiches per la comunicazion y la cunlaurazion:

• Cialon de otimisé la nfrastrutura tecnologica, de smendrì la cumplessità, de fé a na moda che l manejamënt y la gestion devënte plu saurì y de avané la flessibltà

Nrescida y svilup:

• Nëus sustenion nosc tlienc nce tla nrescida, acioche i abine soluzions otimales per si dejideres. Piton danter auter de bona soluzions per la interazion cun l computer y l ntëurvia.

Pra l stont dl Conservatore "Claudio Monteverdi" de Bulsan, che ie l'Università dla mujiga de Südtirol, iel dia giapé nfurmazions avisa sun la sortes de cursc de furmazion y sun la manieres y i recuisic de azes y de amiscion. Dlongia i cursc universiteres de prim (stude de trëi ani) y de segondo livel (stude spezialistich) di strumënc prinzipiei (erpa, bass, tuba, chitara, tlarinët, cembalo, contrabas, corn, fagot, flaut de traviers, flaut, oboe, orgun, tlavir, strumënc a percusión, tumbrëta, trombon, viola, vidula y violoncello), de cianté y oratote, de mujiga sacra, de cumposizion, de mujiga y tecnologies nueves y de didatica dla mujiga, pieta l Conservatore for nce i cursc tradiziunei davierc a duc a pië via dal' età de 11 ani.
L vën nce prejentà la produzions de cunzerc, la tlasses master, i cursc de ajurnamënt urganisei, la pusciblteies de barac Erasmus para istituc europeics de mujiga cunesciui y d'autri proiec artistics y nternaziunei dl Conservatore.
Oradechël saral musizisć y musizistes dl Conservatore che sunerà tl cheder dl program de njonta dla Fiera dla Furmazion.

La Consulta provinziala di scolars y dles scolares é le su organn reconesciü ofizialmënter che rapresentëia i scolars y les scolares de Südtirol.
La presënza dla Consulta provinziala dla scora todëscia pro la Fiera dla Formazion rapresentëia n’ativité de inFormazion sön le monn dla scora, che dess sostignì la partezipaziun ativa di scolars y dles scolares y stimolé so interès por organisé deboriada la vita te scora y la vita tl dagnì sciöche zitadins y zitadines. Pro nosc stand ciafëise inFormazions sön le Statut di scolars y dles scolares, i dërć y i dovëis di scolars y dles scolares tl cheder dles istituziuns, y la responsabilité dla rapresentanza di interesc.

La cooperativa CMG é na cooperativa soziala onlus, che ti pîta a jogn y porsones sozialmënter plü debles la poscibilité de se reintegré tla sozieté, tl monn dl laûr y de ciafè na Formazion profescionala te chi seturs dl marćé dl laûr che impormët bun por le dagnì.

Formazion:

• cursc de Formazion por fund raiser
• cursc de Formazion por manager de proieć tl ćiamp cultural
• cursc de educaziun politica
• cursc de educaziun ala zitadinanza ativa
• cursc de educaziun ales relaziuns interpersonales
• cursc de educaziun ala solidarieté soziala
• cursc de educaziun al consum solidar
• cursc de educaziun al’integraziun y al’interculturalité
• cursc de educaziun ala pêsc por mituns y jogn
• cursc de educaziun al sorvisc y al coraje zivil
• cursc de Formazion por tecnics dl tonn

Cultura:

• organisaziun de festes y manifestaziuns
• sorvisc de produziun de video
• studio de registraziun – duplicaziun de CD

Management:

• sorvisc de tonn y löms
• CMG records: etichëta discografica – ediziuns musicales
• portina SIPES, domandes SIAE y ENPALS
• consulënza y gestiun dles retribuziuns y dl personal
• Sorvisc de gestiun di salamënć y salfs plurifunzionai

Jonëza:

• acompagnamënt tla semi-profescionalité de artisć jogn
• proieć de prevenziun dl malester jonil tres l’ert
• proieć de inFormazion y sensibilisaziun sön tematiches soziales

Cooperativa soziala CMG onlus
Strada S. Quirino 40
39100 Balsan
Tel/Fax: 0471-402084
www.coopcmg.it
coopcmg@coopcmg.it

La ćiasa edituria Kohl, metüda sö dl 1998, pîta bele da agn mesi didatics y pedagogics aprijà y  sperimentà por les scolines, les scores elementares y secundares. L’oferta vëgn tresfora ampliada por ti ofrì sides ai insegnanć co ai studënć material por imparè, fà eserzizi y aprofondì.
Les schedes didatiches vëgn anuzades tres deplü tl laûr lëde o tl d’aprendimënt a tapes. A chësta maniera vëgnel curì jö feter düć i ćiamps con sföisc tematics che contëgn tröc eserzizi pratics, che po gnì adorà inće por fà i compić a ćiasa y tles ores de sostëgn.
La plata internet www.kohlverlag.de pîta na vijiun generala plü prezisa y mostra inće val’ proa da lì esplicativa.

Da plu che 20 ani pieta Euro Sprachreisen viages cun permanënzes linguistiches spezieles per sculeies y adulc de dut l mond.
Cun na ufierta rica (l'agenzia lëura adum cun plu che 65 scoles y istituzions) y la cunsulënza de nosc culaboradëures cumpetënc abina i tlienc per si bujëns y dejideres particuleres dessegur l drë curs per ëi.
Pra la fiera a Bulsan presentea Euro Sprachreisen na ufierta rica de cursc de rujeneda y permanënzes te paejes oradecà per uni età y uni bujën:

• summer schools y cursc da d'instà
• Viages linguistics per adulc
• training de rujeneda per l cumerz

L servisc de cunsulënza per i tlienc ie debant y ne ie nia lient. Euro Sprachreisen garantësc for i priejes uriginei dla scoles y dla urganisazions. Nce na permanënza te n cunvit ie na esperienza culturela nteressanta per sculeies y sculees: ti dajon gën nfurmazions sun permanënzes scolastiches te boarding school internaziuneles tl raion culturel anglo-american y sun cunvic ti Paejes tudësc y tla Svizera.

Aladô dl moto "fà para y imparè" tol pert la Federaziun dles assoziaziuns soziales ala Fiera dla Formazion. Les organisaziun soziales de utilité publica, sciöche les assoziaziuns de volontariat y les cooperatives soziales à na funziun de Formazion importanta; sües ofertes sostëgn tres la partezipaziun ativa y solidara l’engajamënt sozial y zivil.
Pro la fiera dla Formazion alza fòra deboriada passa diesc organisaziuns dla federaziun la varieté y les poscibilitês dl "fà para y imparè".
Chësc sozed tres la colaboraziun ativa, la partezipaziun a incuntades y proieć (p. ej. te scores), o inće tres la coorganisaziun concreta de singules ativitês dles organisaziuns.
N valgügn ejëmpli de poscibilitês de Formazion te organisaziuns soziales:

• stages
• practicums
• volontariat
• incuntades cun tlasses de scora
• inrescides spezifiches
• conferënzes, yii.

La Federaziun dles assoziaziuns soziales surantol por sües 42 organisaziuns compić de coordinaziun, inFormazion y consulënza tl ćiamp dl sozial y dla sanité y se dà da fà cun sües ativitês da na gran varieté por les porsones cun handicap y che é amarades (a na manira cronica) y por porsones te situaziuns de bojëgn.

Dachverband der Sozialverbände Südtirols
Str. Dr.-Josef-Streiter 4
39100 Balsan
Tel: 0471 324667
Fax: 0471 324682
www.social-bz.net
info@social-bz.net

Ve nteressea pa l lën? Ulessais'a scumencé na furmazion tl ciamp dl leniam? Po sëis tlo pra nosc stont dla fiera tl drë' post: da plu che 65 ani ie l "Holztechnikum" de Kuchl la luegia ulache l vën furmà personal spezialisà cualificà y personal diretif per la ndustria dl lën europeica. N 10.000 sculeies che à stlut ju la scola porta pro al bon inuem dl Holztechnikum Kuchl. Pra nosc stont prejentons la pusciblteies de na bona furmazion tl ciamp dl lën che se stiza sun la seves  "tecnica", "economia" y "educazion generela" (dantaldut rujenedes sciche l nglëisc, l talian y l rus).
N particuler ulesssans prejenté la scola prufescionela per l'economia dl lën y la HTL (scola auta tecnica) per la gestion aziendela/economia dl lën. La scola prufescionela tol ite na furmazion de cater ani cun na gran pert de nseniamënt pratich. Nosta mira ie la furmazion de persones espertes per l management mesan.
Oradechël mustrons mo su la pusciblteies de cariera che se pieta do la HTL per la gestion aziendela/economia dl lën. Na furmazion de cin ani cun diplom de maduranza ie la basa che njinia al management mesan y aut tl'economia dl lën.
Sëis gën nviei a unì tlo da nëus a Kuchl (tl Land Salzburg) a ti cialé ala scola y al cunvit. Per sculeies nteressei iel oradechël, ntan l ann de scola, la puscibltà de sté n valgun dis te scola y tl cunvit per cialé coche l ti savëssa.
Se ncunferton che uniëis!
Nfurmazion: www.holztechnikum.at

L’„Info Point Europa“ tol pert ala Fiera dla Formazion „FUTURUM 09“ cun n stand d’inFormazion. Te chësta ocajiun ti vëgnel dè a dötes les porsones interessades na suravijiun dles poscibilitês desvalies che l’Uniun europeica pîta.
Pro le stand vëgnel partì fora brosciüres sön les tematiches desfarëntes dla politica comunitara. Te chësta manira ti vëgnel dè la poscibilité da s’informè sön les istituziuns dl’UE al publich. Le personal presënt é a Osta desposiziun y ćiararà da respogne a dötes Ostes domandes.
Les porsones interessades po gnì a se dô le sföi d’inFormazion sön i posć da praticant pro les istituziuns dl’UE y s’informè sön i concursc scrić fora.
Por le publich plü jonn él posters sön la storia dl’Europa y chertes geografiches, y por i mëndri n liber da depënje cun corusc sön l’Europa por imparè insciö da conësce damì l’Europa.

Sun l stont dl Istitut por l’educazion musicala tl lingaz todësch y ladin vën dates nfurmazions ai vijitadëures sun chël che vën pità tla Scoles de mujiga y tl “Referat per la mujiga populera”. Plu avisa pon se fé n cheder de la furmazion piteda tla Scola de mujiga, giate spiegazions sun dumandes che reverda la iscrizion, la vela per crì ora l drët strumënt, l’educazion musichela adëura y la partezipazion a manifestazions tl ciamp dla mujiga. Reprejentedes vën l Orchestra sinfonica jonila Südtirol, l’enes de mujiga da d’instà per mëndri y jëuni y la prupostes de furmazion dates ora dal “Referat per la mujiga populera”. A duc i nteressei vën spartì ora material nfurmatif.

Pra l stont dl Istitut per l'educazion de mujiga "Antonio Vivaldi" vëniel prejentà na ufierta di cursc de mujiga y cianté che vën tenii ti luesc defrënc dla provinzia de Bulsan. N puderà se nfurmé sun l'atività dejëuta dal Istitut sciche per ejëmpl la manifestazions, cunzerc y cunferënzes che ie tl prugram.
L vën metù a despusizion di vijitadëures material de nfurmazion d'uni sort: brosciures, chertes, zaites y placac.

KVW Referat de furmazion: Ve fajon al savëi che pudon ve pité de plu sortes de furmazion prufesciunela y ajurnamënt sciche per secudientes y secudienc, per assistëntes y assistënc tl ciamp soziel o per secreteres, ma nce tl ciamp dla meditazion, dl coaching, coche NLP-Practitioner y master, mentoring per ëiles, Thérapie Sociale, EBC*L y ECDL…
Nëus ve piton svilup. Vo pudëis vester segures de vester te de bona mans n cont de cumpetënza tl lauré ora cunzec, urganisazion y atuazion.
KVW feries de lingaz: L miëur mesun de mparé n lingaz, ie jì ulache l vën rujenà! Fé la scoles ne ie nia assé, ma l ie nce debujën avëi cuntac cun la jënt dl luech y se meter n relazion limpea.
Te plu de 60 luesc defrënc ve pitons cursc cun programs per jëuni, jënt plu de tëmp y persones sëura i 50 ani. I lingac ie: nglëisc, talian, tudësch, franzëus, spanuel, rus, cech, iapanesc, portugesc y cinesc. L viac po' scumencé. Unide, che pudon ve fé uni sort de prupostes!

Nëus son na grupa de genitores mpeniei ativamënter tl ambient dla scola cun ncëries defrëntes ti organs dla scoles d'uni sort y degré te luesc defrënc dla provinzia, sciche Bulsan, Maran y Laives. Son liei dal dejidere de cunlauré cun la istituzion dla scola tl'educazion di mutons y dla mutans. Nëus se ancunton un n iede al mëns per nes cunfrunté  n cont dla esperienzes d'educazion y istruzion tla familia y a scola.
Urganison nce percursc de furmazion per genitores  sun tematiches che à da nfé cun la scola y l'educazion di mutons y dla mutans y ancuntedes publiches cun persones espertes te chësc ciamp per genitores, nsenianc, educadëures sun tematiches che à da nfé cun la familia, la scola y l'educazion. Son atifs tl raion dla provinzia de Bulsan y nosta sënta ie sun plaza Mazzini n. 49 a Bulsan. Nosc cumëmbri vën da Bulsan, Maran y Laives.
Pra nosc stont giateis mo plu nfurmazions n cont de nosta "miscion", sun nosta ativiteies passedes, sun l program per l daunì tres cuntat diret cun nosc cunlauradeures y sun material de nfurmazion.

La "Südtiroler Hochschülerschaft" (sh.asus) ie na urganisazion de studënc y studëntes per studënc y studëntes. Si atività prinzipiela ie de reprejenté i nteresc di studënc/dla studëntes de Südtirol liei al stude y ala sozietà.
La urganisazion à na sisënta y ufize a Bulsan y set sëntes oradecà tla majera ziteies universiteres tl'Austria (Dispruch, Salzburg, Graz, Viena) y tla Talia dl nord (Trënt, Padova, Bologna).
Per chi che ulëssa jì a studië ti pieta la sh.asus consulënza: cie possen pa studië ulà? Nchin can muessi pa me scrì ite? Iel pa debujën de fé n ejam de amiscion? Co abini pa n cuatier? Iel pa mesun giapé cuntribuc de stude? Vën pa mi titul de stude recunesciù? Sce chëstes ie ti dumandes po ies tlo da nëus tla drëta luegia.

L Management Center Dispruch ie n istitut aut aziendel a carater nternaziunel te chël che studëntes y studënc mutivei vën ncurajei a se mpenië dassënn per tlienc y partner cumerziei.
A diretëures d'aziendes y al personal jëunn che vën do de duc i livei de management y de duc i ciamps de lëur pieta l MCI programs de furmazion graduei, nia-graduei y post-graduei de livel scialdi aut.

Nosta ufierta:

• Furmazion spezialiseda tl ciamp dl lernerat, dl'educazion permanënta y tl sustëni dla cumpetënza
• 9 cursc de stude bachelor y 9 cursc de stude master ti ciamps dl'economia, dla tecnica y tl soziel
• Praticantat prufesciunel de ublianza te duc i cursc bachelor
• Semester facultatif te plu che 100 scoles autes te paejes oradecà
• 3 executive education masters: MBA, LL.M. MSc
• Cursc y seminares "executive education"

Le MUA, Movimënt Universitar Südtirolesc, é na uniun di studënć universitars, nasciüda a Balsan dl 1993. Le MUA pîta na consulënza personalisada y inFormazions sön le stüde y organisëia inće cursc de Formazion spezifics en colaboraziun con deplü universitês talianes.
Pro nostes ativitês alda: l’ esposiziun de material, le Student Day, incuntades tles scores altes, preparaziun al ejam de amisciun al stüde de medijina y dles profesciuns sanitares, inFormazions sön i dërć ala Formazion y les poscibilitês da ciafè n cuatier tles citês universitares.
En gaujiun dla Fiera dla Formazion ti pîta le Mua ai studënć interessà inFormazions sön les ofertes de Formazion dles universitês talianes, mo incé consulënzes personalisades sön le monn dl laûr y contać con nostes filiales.

I Museums Provinziai de Südtirol, istituziuns de grandiscima importanza por ći co reverda la cultura y la Formazion, informarà sura i programs culturai en ocajiun dla "Fiera dla Formazion de Südtirol"; düć chi che é interessà po se informè sura le program de Formazion ( mostres, referać, vijites acompagnades, publicaziuns) di singui museums. Pro i Museums Provinziai de Südtirol toca le Museum Archeologich Südtirol, le Museum Natöra Südtirol, le Museum Ethnografich Südtirol, le Museum Ladin, le Museum dl Vin, le Museum por la Ćiacia y la Pascia / Ćiastel Wolfsthurn, le Touriseum, le Museum dles Mineures y Ćiastel Tirol.
Al vëgn pité a grups, families, scolars y scolares y singui: mostres, referać y workshops.

Da plu che 25 ani proietons y realisons soluzions de aredamënt tecnich sun mesura y "tlé tla man" per ambienc scialdi tecnologics tl respet di bujëns de flessibltà y de ergonomia de nosta tlientes y de nosc tlienc.
Nosta cumpetënza tla proietazion, tl njinië ite y tl mëter a jì i njins ie spezialiseda tl cheder de lauratueresc, aules per la furmazion y selfs multimediai tl raion dla scola y dla università. Piton oradechël nce soluzions didatiches per sales d'eserzitazion per la scienzes.
Pra nosc stont prejenterons nosta soluzions per njinië ite aules didatiches, pec de sperimentazion PHywe nueves, aparac per la prototipazion de PCB y aparac/systems de training.
L sarà per nëus n plajëi sce unieis a nes crì.

Nitz engineering S.r.l./GmbH
Via Alfred Ammon 16, Alfred-Ammon-Straße 16
39042 Bressanone, 39042 Brixen
tel. +39 0472 833944,
fax +39 0472 833943
info@nitz.it,
www.nitz.it

La sensibilisaziun y l’inFormazion dla popolaziun è öna dles ativitês plö importantes dl Ofize Parcs naturai.
Na gran pert dles ativitês d’educaziun naturalistica se orientëia dl vers di mituns y di jogn. Por ai él inće gnü arjigné les plates internet www.provinz.bz.it/daksy y le sföi „I descuriun i parcs naturai cun Daksy“. Inće i trus naturalistics y d’atres ativitês y manifestaziuns desvalìes ô t’insigné ai mituns l’importanza y le valur dla natöra.
Na pert fondamentala te chësc ambit tôl ite les sîs ćiases di parcs naturai a Tiers, Truden, Naturns, Al Plan de Mareo, Toblach y Sand de Türesc. Passa 120.000 interescià y di cënć de scores, à vijité l’ann passè chëstes strotöres. Na ćiasa nöia gnarà inaugurada proscimamënter a S. Madalena de Fones.
En ocajiun dl marcè-esposiziun ò l’ofize di parcs tra l’atenziun sön les ćiases di parcs, tres l’esposiziun de modui de mostres particolarmënter interessantes. Insciö podarà i vijitadus jorè sura i raiuns de sconanza dles Alpes tres n simuladù de jore che pormët de ti ciarè a nosc teritore dal punt d’odüda dl variöl.
Por ci che reverda le monn di tiers ti parcs, gnarâl metü fora perts dla mostra di retils y an podarà tò ite inFormazions y ti ciarè damprò a preparać che reverda chisc tiers tan afascinanć. I podarëis inće fà na vijita virtuala ales ćiases di parcs naturai.

Bele da 30 ani incà se dajons ju cun la proietazion y cun l aredamënt de scoles, scolines, zëntri per l sport, biblioteches, selfs y locai da tenì d’uni sort de manifestazions y ufizies.
Nëus piton na cunsulënza persunela y spezifica per resolver deberieda i problems y ve prejenton prudoc y lëures de livel aut. Sun nosc stont pudëis udëi mubilia per njinië ite la tlasses aldò di debujëns d’al didancuei.

Dal ann 2000 incà se dà jö „Progetto Lingue“ cun la didatica dl imparè i lingać nia dla oma.
Chësc proiet vëgn pitè ai maestri dla scolina y dla scora elementara tla Talia, tl’ Austria, tla Germania y tla Romania con:

• Cursc de Formazion “Ready for a story! – Es war einmal…so spielen wir! – Pronti, attenti…c’era una volta!” do la metoda ideada dal Prof. Josep Maria Artigal da Barcelona.
• Proieć de teater por inglesc, todësch y talian, con l fin de raprejentè chës stories che fej pert dla prosposta metodologica.
• Ativitês de sensibilisaziun al tema dl aprendimënt di lingać da pici insö, tiran ite les scores, i scolars/le scolares y i geniturs.
• Distribuziun de material didatich en concordanza cun le conzet metodologich.

Progetto Lingue S.a.s.
Strada Rottenbuch 15
39100 Balsan
Tel. 0471 328129
Fax: 0471 051625
progettolingue@tin.it
www.progettolingue.it

Casses Raiffeisen de Südtirol
Sun l stont dla Cassa Raiffeisen puderà i vijitadëures se nfurmé sun „Bank the Future“, servisc pensà per jëuni, che pieta nfurmazions scëmples y saurides da ntënder per chël che à da nfé cun l adurvé scioldi uni di. Mplu possa i nteressei mparé a cunëscer „Bank the Future plus“ che trata l servisc y i produc dla banca, for per i jëuni. L sarà nce cunsulënc che dajerà nfurmazions adatedes de uni cuestion de scioldi.
Sun l stont saràl nce mesun giapé l cudejel „Ausbildung und Berufsstart“, publicazion che ie unida data ora n cunlaurazion cun l Ufize de istruzion y cunsulënza per l lëur dla Provinzia de Bulsan. Tlo pòssen liejer do ciuna stredes che n sculé possa jì do avëi finà la scola mesana o arjont l titul de scola auta.

Raiffeisen Online
Raiffeisen Online (ROL) ie l servisc de internet cun la majera cumpëida de tlienc te Südtirol. Sciche servisc IP che ie nasciù dedite te na urganisazion banchera, uel ROL se dé da fé dantaldut canche la se trata de segurëza. ROL pieta cunliamënc ala rë internet juntan leprò mo lizënzes de software sun la segurëza, manejea n sistem de filtramënt scialdi profesciunel, pensà dantaldut per la mprejes che à n si mailserver o domain per tenì dalonc Spam y e-mail nfetedes da vel’ virus. Oradechël à ROL n sistem online de backup drët da maladët per seguré i dac sce n cajo che vel’un jissa perdù.
N auter pont sterch de ROL ie chël de mëter mpe proiec de internet d’uni sort, dala prejentazion scëmpla nchin al cumerz sun internet cun soluzions de e-business studiedes sun mesura y segures.

La scola auta prufesciunela Technikum de Viena à n 2000 studënc che à bele finà via si stude y n 2500 persones che studiea al mumënt iló. Cun si 11 cursc de stude bachelor y 16 cursc master che la pieta iela la majera scola auta prufesciunela dl'Austria.
I cursc vën pitei a tëmp plën o coche acumpaniamënt al lëur. Dlongia na furmazion tecnica cualitativamënter scialdi auta ti vëniel pra l Technikum de Viena nce dat  gran mpurtanza al nseniamënt dla rujenedes, dla materies economiches y ala furmazion persunela. De bon cuntac cun l'economia y la ndustria ti gëura ai studënc/ala studëntes de bona pusciblteies de cariera.
Pra nosc stont pitons consulënza n cont dla pusciblteies de stude pra la Fachhochschule Technikum Wien.

La Scolina y la Scola Montessori a Kohlern dlongia Bulsan ie n luech ulache mutans y mutons mpera cun plajëi y uniun te si tëmp. I mëndri che passa da la scolina a la scola te si tëmp.
Tla scola Montessori iel na grupa mescededa dai 6 ai 14 ani, al savëi y al savëi sté cun i autri ti vëniel dat la medema mpurtanza. La curiosità naturela ie l motor che fej mparé. La maestres y i maestri tla scola Montessori ciala pro, scota su, usservea i sculeies, y fej prupostes.

La „FH CAMPUS02“ a Graz à sciöche scora alta profescionala de economia le fin de formè i mëmbri dla gestiun aziendala. Düć i cursc de stüde mira porchël aposta a funziuns tle dla gestiun aziendala.

Cursc de bachelor y master te cinch direziuns de stüde:

• Tecnica de automaziun
• Tecnologies d’inFormazion y informatica economica
• Gestiun dl’inovaziun
• International Marketing & Sales Management
• Contabilité & Controlling

Cun 36 cursc de stüde ti ćiamps „Sciënzes sanitares“, „InFormazion, Design & Tecnologies“, „Economia internazionala“ y „Vita, Frabicać, Ambiënt“ é la FH Joanneum öna dles scores altes profescionales plü importantes dl’Austria. Chësc ann scomëncia 3500 studënć süa cariera cun n stüde ala FH Joanneum.
La FH Joanneum – che ne ghira degönes tasses universitares – é capaza dla cualité internazionala di dozënć y dla inrescida che é gnüda sovënz premiada. La Formazion se conzentrëia sön i svilups scientifics, tecnics, economics y soziai dl dagnì; chësc è inće ći che les ocajiuns y les carieres profescionales di assolvënć desmostra. Le conzet didatich s’orientëia al laûr de grup interdisciplinar, al’adoranza de media moderns y ala colaboraziun danter studënć motivà y dozënć da na gran esperiënza.
Tröc studënć dla FH Joanneum s’anüza dla poscibilité de studié un o dui semestri te öna dles 190 universitês partner tl’Europa, tl America dl süd y dl nord, tl’Asia y tl’Australia, o de fà n practicum foradecà.
InFormazions plü menüdes ciafëise chilò: www.fh-joanneum.at

La Scora alta profescionala de Kärnten pîta, ćiaran tres de svilupé y amplié l’oferta de stüde, na Formazion orientada al dagnì te ćiamps desvalis. Chësc sozed tres na cooperaziun strënta cun l’economia y la sciënza.
Da canche ara é gnüda metüda sö s’à la Fachhochschule Kärnten svilupé te na istituziun unica. Al ti vëgn dè na gran importanza ai seturs dla tecnica, dl’economia, dla sanité y dl sozial.
La strotöra unica ti pîta ai incër 1500 studënć i vantaji di pici zëntri olache al vëgn dè dër na bona assistënza, an se dà jö individualmënter cun i bojëgns di cursc de stüde y an sostëgn le contat diret danter referënć y studënć. Le laûr te de pici grups y la infrastrotöra moderna garantësc na Formazion academica de livel alt y n practicum che po bele gnì fat do da trëi agn.
La Formazion vëgn aprofondida tres programs de master estlusifs che é lià diretamënter al stüde.

Ala scora alta profescionala de Salzburg pënson bele a en doman y dà inant savëi por n dagnì plëgn de suzès.
Ponsëise do ći stüde che passenass pro Os? Descuride l’oferta ampla dla Fachhochschule Salzburg – n istitut superiur jonn y orientè al dagnì.
Deache che che se chir fora incö n stüde, oress ester sigü che al vëgnes dè inant inće contignüs por le dagnì. Nüsc cin’ ćiamps de competënza pîta na gran cerna de cursc de stüde che mira particolarmënter ai profii profescionai o che porta a ćiamps profescionai desvalies:

• Tecnologies d’inFormazion
• Lëgn & Tecnologies Biogenetiches
• Economia & Turism
• Media & Design
• Sanité & Sozial

Pro trames les sëntes él ćiases por i studënć arjignades ite a na manira moderna y n colegamënt diret cun la ferata dla cité.
Tratan la fiera Futurum Ves aconsiunse avisa sön düć i cursc de stüde. Storjede pro deache i Ves mostrun le „Campus Urstein“ y le „Campus Kuchl” – insciö podëise Ves fà n idea dla vita da studënt ala FH Salzburg.

La Fachhochschule St. Pölten (Scora alta profescionala de St. Pölten) mostra sö l’inovaziun – al é n coliamënt unich danter media, IT, sanité y sozial lié a na architetöra rica de poscibilitês. Pro la Fiera dla Formazion respognarà i studënć ales domandes sön la scora alta profescionala y i cursc che vëgn pità.

La Fachhochschule St. Pölten pîta chisc cursc de stüde:
&Simulation Engineering (BA), Tecnologies dl’infrastrotöra de ferates (BA), IT Security (BA/MA), Tecnologies por i media (BA), Telecomunicaziun y media (MA).

La scora alta profescionala de Vorarlberg, denominada en cört FHV, pënsa y laôra ti ćiaran al dagnì. Sciöche post important por le barat dl savëi tl raiun dl Lêch de Costanza pîtera n ambiënt ideal por contać che ispirëia y esperiënzes dl’imparè.
Ala FHV cheriëia les porsones savëi por arjunje n medem livel, ares le svilupëia inant, ares le dà inant y ares le trasponn: tl stüde y tl ajornamënt, tla inrescida y tl svilup y tres ativitês de trasferimënt dl savëi programades y davijin ala pratica che vëgn metüdes a jì tla regiun.
Na vita profescionala plëna de suzès mët man cun la lîta dla dërta scora. Mo da ći capëscion pa cara che é la dërta scora? Al ne basta nia ma dè inant savëi a n livel alt. Al dedaincö él fondamental da avalié le tru por le ćiamp de laûr, da cherié contać y daurì portes. En cört: „Da pité na prospetiva!“, sciöche Rudi Feurstein, retur dla FHV dij.
Chësta prospetiva Ves pîta n stüde ala FHV! Orésses nes imparè a conësce? Gnide a nes ciafè pro la Fiera FUTURUM a Balsan, ai 10 -13 de dezëmber dl 2009 y anuzede l’ocajiun de ciafè les inFormazions de pröma man.
InFormazions plü menüdes sön l’oferta de stüde ciafëise chilò:
www.fhv.at
www.bachelorstudium.at
www.masterstudium.at

La scora de cosmetica S.E.M. porta inant bele da 30 agn la Formazion de estetistes. Le curs intensif de Formazion, che vëgn tignit por talian y por todësch, döra n ann de scora intier y al vëgn ma tut sö n numer limité de partezipanć. Les leziuns é en pert de pratica y en pert de teoria y vëgn tignides danmisdé, domisdé o da sëra. 
Implü vëgnel inće pità cursc de spezialisaziun por estetistes cun esperiënza profescionala, tignić da de gragn profescionisć.

Scora de cosmetica S.E.M.
Via Alto Adige 20
39100 Bolzano
Tel/fax 0471/979710
info@scuolasembz.it
www.scuolasembz.it

La Scola Universitera Prufesciunela dla Svizra Taliana SUPSI ie una dla nuef Universiteies prufesciuneles SUP recunesciudes a livel dla Svizra y dl'Europa. La scoles SUP à n statut universiter y ie urientedes de viers dla furmazion prufescionela y dla nrescida aplicheda; les pieta n nsenianamënënt modern che lieia ala istruzion teorich-scientifica tradiziunela n urientamënt prufesciunel; les pieta nce la puscibltà de studië lauran.
L ti vën dedicà gran atenzion ala nrescida che vën fata tres proiec n cunlaurazion cun de gran agenzies europeiches y naziuneles o sun ncëria de aziendes y istituzions.
Cun la SUPSI ie liedes la Scuola Teatro Dimitri, l Conservatorio della Svizzera Italiana, la Fernfachhochschule Schweiz de Brig y l'Akademie Physiotherapie "Thim van Laan" de Landquart. Duc i istituc cunliei ie recunesciui a livel universiter.

Pra l stont dl "Servisc ulenter zevil y soziel" nfurmea la Provinzia autonoma de Bulsan – Südtirol sun l servisc zevil ulenter tla Talia y oradecà y sun l servisc soziel ulenter te Südtirol per jëuni danter i 18 y 28 ani, ma nce per adulc sëura i 28 ani.
I/la culaboradëures dl Ufize cuestions de cabinet y i/la ulenteres che se sarà iló ti dajerà a duc i nteressei nfurmazions sun la ufiertes defrëntes y i vantajes de chësta doi sortes de servisc, l unirà respundù a uni sort de dumandes y dat ora material de nfurmazion.

Urganisazions per la junëza à la vijion de na cumenanza che ne stluj nia ora y te chëla che l vester autramënter o fulestier y l nuef vën udui sciche arichimënt y nia sciche tëma y manaceda. Na sozietà te chëla che duc y dutes deberieda cëla de costruì n daunì dëni y perchël de realisé i dërc dla persones. Chësc cumpurtamënt ie nce al zënter de nosta atività tla grupes de jëuni y jëunes y ie per nëus n cuntribut furmatif essenziel per i mutons y la mutans, per i jëuni y la jëunes de nosta Provinzia. La assoziazions juniles dà n cuntribut mpurtant tla furmazion dla persona.
Ai/ala vijitadëures dla fiera dla furmazion ulons ti dé pea chësc pont de ududa tres na esposizion. Tesć y fotos dëssa scassé su y fé pensé do. Mutons y mutans dal didancuei à l dërt de se descedé y de crëscer y viver te n mond de pesc y cun na gran varietà. Cun n apel a uniun y uniuna dassëssa chësc dejidere unì sotrissà. L messaje: „Tu contes, ie conte, nëus cunton“ vën purtà dant a na maniera tlera a duc i vijitadëures y duta la vijitadëures.
A chësta maniera chërden duc y dutes a mëter man da sé nstësc y a dé n cuntribut per n deberiëda tla pesc te Sudtirol.
Cun la mostra dëssa uniun y uniuna tò pert ativamënter acioche d'autra cultures y proiec de vita vënie sentiì te Sudtirol coche arichimënt y nia coche manaceda.

La "University of Salzburg Business School" (SMBS) pieta dal 2001 cursc de "executive master" y "programs-MBA" de autiscim livel per manager y persones cun ncëries diretives da dut l mond. Se nuzon dla cumpetënzes de plu che 300 referënc, che vën dal raion dla pratica y dla scienza, che ie scialdi cunesciui y à n bon inuem dlonch ora. Coche merca dla cualità straurdenera dla furmazion tl management a Salzburg vëniel ratà dlongia l'acreditazion FIBAA (Foundation for International Business Administration Accredation) nce la pruzedures d'evaluazion y de mesurazion dla cualità y i criteres de selezion autes per i referënc ti ciamps dl savëi defrënc.
Nosta mira ie chëla de njinië miec che la va persones da dut l mond per ncëries cualifichedes y pusizions diretives acioche les sibe cualifichedes per la desfidedes prufescioneles dl daunì. "Cun nosc truep partneri internaziunei, cun chëi che cunlauron ti ciamps dla furmazion y dl'economia sons boni de realisé  chësc nosc obietif aldò de coche se l on tëut dant", dij l dirigënt dla SMBS, Dr. Gerhard Aumayr.
Ntant à bele 1300 dirigënc  da tlo y da oradecà stlut ju cun suzes n program master dla SMBS y finan via cun n diplom de master of business administration (MBA), master of business law (MBL), master in training development (MTD), master in management (MIM) o master of international business (MIB). Tituler legal de duta chësta furmazions ie l'Università de Salzburg che cunferësc nce i degreies academics.

Nfurmazions genereles che ie da giaté pra l stont "Studië tl'Austria":

• Nfurmazions y cunsulënza n cont de duta la pusciblteies de stude pra l'Universiteies  y academies austriaches
• Studesc straurdeneres y cursc universiteres
• Studesc reguleres (bachelor, master, magister, diplom y dutorat)
• Forma di studesc, manieres de se njenië ite l stude
• Cundizions de amiscion, modaliteies de iscrizion, tarifes
• Plataforma de nfurmazion per la urganisazion dl stude
• Cunfront universiteis – scoles autes spezialisedes

Por realisé la Dlijia da indoman, mëssun conësce la Dlijia da inier y capì la teologia d’al dedaincö. Le Stüde Academich de Filolofia y Teologia Porsenù pîta te chësc ćiamp de plü poscibilitês: Le stüde de Teologia spezialistica y de Pedagogia dla religiun (cin agn), n stüde de filosofia y na ampla Formazion pro i Cursc Teologics Porsenù. An po sambëgn inće frecuentè singoles leziuns. InFormazions pòn avëi pro le stond dal Stüde Academich de Filolofia y Teologia Porsenù.
La Dlijia è sciöche na pitöra. Chi che á interès da porté pro val corù y da daidé para por la realisé è bëgnodü.

La Travelplus Group GmbH presentea pra la fiera Futurum duta si ufierta de viages linguistics y si programs "work and travel". Carpe Diem Sprachreisen se dà jù da plu che 15 ani cun la urganisazion de viages linguistics te dut l mond. Al mumënt vëniel pità per 8 rujenedes ntëur n 100 destinazions defrëntes. I viages ie adatei a persones nteressedes de uni età. Unfat sce cursc de nglëisc per jëuni ti mënsc da d'instà, cursc per i ejams Cambridge o cursc speziei per persones che lëura – dut ie puscibl!
TravelWorks ie tlo per duta la persones che ulëssa ntan si viages tl mond partezipé a proiec soziei y ambientei. Sibe te n istitut per la nfanzia tla India, pra proiec per salvé la tartarughes tla Costa Rica o coche ulenteres ti parcs naziunei di USA – l moto ie: lauré y cunëscer l mond. Per zitadins y zitadines dla Talia iel nce mesun apusté Workiing Holiday Visa per l'Australia. Se ncunferton bele sun Vosta vijitedes!

Coche università sanitera moderna se à la UMIT a Hall tl Tirol spezialisà ti ciamps prufesciunei y de nrescida nueves se lascian ite a chësta moda nce ala desfidedes nueves tl setor saniter.
Cun la tematiches zentreles mecatronica, nfurmatica biomedejinela, nfurmatica sanitera, psicologia, scienzes dla sanità, scienzes dl'alimentazion y scienzes dla secudienza y cura njuntedes dai cursc universiteres ti raions dla psicoterapia, dla previdenza sanitera y managementde crisa/catastrofa pieta la IMIT na ufierta de furmazion y ajurnamënt a livel universiter cualitativamenter aut te chëi ciamps che ie de for majera mpurtanza tl sistem saniter dal didancuei.

Life Sciences y cultura – chisc é i dui temesc de inrescida zentrai dl’Université de Basilea. Basilea é le post ideal por chi che à vëia de imparè, chir esperiënzes internazionales tl ćiamp dl insegnamënt y dl’inrescida y ô arjunje val’ de straordinar por süa vita personala, so laûr tl dagnì o l’inrescida.

I vantaji dl’Université de Basilea:

• Cursc de stüde interessanć
• EUCOR - Campus
• Marćé dl laûr davert
• Passa 12.000 studënć
• Lingac: todësch y talian (studënć de Tessin)

InFormazions plü menüdes ciafëise chilò: www.unibas.ch

L'Università Bocconi ie n pont de referimënt scientifich y culturel tl ciamp dla scienzes economiches, managerieles, matematiches y giuridiches te n cuntest internaziunel. Pervia de si gran atenzion al'evoluzion dla sozietà y dl sistem economich pieta l'Università na lingia de programs per talian y nglëisc che ie bona de respuender scialdi bën ai bujëns de furmazion a duc i livei de istruzion auc, dai cursc de laurea ai Phd. Tres la cualità de si cuntenuc, na facultà scialdi bën cualificheda, metodes de nseniamënt interatives, servijes y nfrastrutures danora al tëmp ti pieta l'Università Bocconi a si studëntes y studënc cunescënzes spezialistiches ti judan a crëscer y a fé madurì te d'ëi autonomia de giudize y n sëns de respunsabltà.
La ufierta furmativa per l ann 2010-2011 ie: 5 cursc de laurea de trëi ani de economia, de chisc 3 cursc caraterisei da na medema fundamënta (economia aziendela y management, economia y finanza, economia y scienzes sozieles), 1 n curs cun la medema basa di cursc da dant, ma adrëssa de viers de na furmazion plu internaziunela y mpartì per nglëisc (bachelor of international economics, management and finance) y 1 n curs che vëij danora n program de stude spezifich (economia y management per ert, cultura y comunicazions), 1 n curs de laurea magistrela – a zitlus unich che dura 5 ani – de giurisprudënza, 10 cursc de laurea magistrela.

Università Bocconi
Via Sarfatti 25
20136 Milano
02-58365820
02-58365822
www.unibocconi.it/orientamento
orienta.trienni@unibocconi.it

L’Université de Desproch é le punt de referimënt por la Formazion universitara tles regiuns de Tirol, Südtirol, Vorarlberg y Liechtenstein.
Dal semester da d’invern 2009/10 inant podaràn chirì fora danter 30 bachelor, 42 master y 27 dotorać d’archirida.
Implü gnaràl pité inant 9 cursc de diplom y cursc de stüde por la Formazion dl personal insegnant dla scora secondara cun 16 materies de insegnamënt, sciöche p.ej. le curs te dui lingac de Dërt Talian o le curs te trëi lingac de Sciënzes economiches internazionales che vëgn dagnora chiris fora da tröc.
I studënć che se chiriarà fora Desproch sciöche sënta universitara ne podarà nia ma chirì fora danter tröc cursc de stüde moderns y internazionai, mo viarà inće te na cité plëna de vita y de ressurses tl setur dla cultura y dl tëmp lëde.
InFormazions plü menüdes sön l’oferta de stüde ciafëise chilò: www.uibk.ac.at.

Inće sce l’Istitut universitar Liechtenstein tl prinzipat dl Liechstenstein, al confin cun la Svizera y  l’Austria, é solidamënter ancorè a chësta regiun dl dagnì, tan sterscia dal punt de odüda economich, él  impò a carater internazional. Les ofertes de Formazion y perfezionamënt  é conzepides do les normes europees dla detlaraziun de Bologna. 
Le campus ti pîta a incër 1200 studënć en ambiënt ideal por imparè y laurè. Ći che caraterisëia chësta université é na istruziun y na inrescida orientada ala pratica, l’insegnamënt y l’aprendimënt orientè ala soluziun di problems, programs de stüde a carater internazional, strotöres atratives por studënć, passa 250 dozënć y professurs che vëgn da döt le monn.
Por ći che reverda la cualité tol ite l’université dl Liechtenstein, pormez ales universitês svizeres, na posiziun d’elita. A chësc resultat é rové l’arat dl „Peer Review 2004“: do la minunga de n grup de esperć é chësta université sot düć i aspeć a n livel dër alt.
L’ Istitut universitar Liechtenstein pîta cursc de stüdi bachelor, master y de dotorat por:

1. Architetöra
2. Management dles banches y dla finanza
3. Economia aziendala
4. Entrepreneurship
5. Informatica aziendala

InFormazions sön döt le program di stüdi é da ciafè sot: www.hochschule.li.

L’Université de München é la maiù université de sciënzes aplicades dl Stat dl Paiern y öna dles maius de chësta sort ti Paîsc Todësc. N’oferta de stüde ampla, n plann de stüde efiziënt y le contat personal cun les professuries y i professurs fej fora dl’université na strotöra universitara dër damanada.
München é un di zëntri dl’economia plü importanć dl’Europa y é na cité universitara renomada. Te chësc contest se àl svilupé al’Université de München n’oferta de stüde de livel alt y orientada ales sciënzes aplicades tles facoltês tecniches, economiches, soziales y de design. Les professuries y i professurs à contać ezelënć cun le monn dl laûr y à la poscibilité de ti garantì a chësta moda ai studënć n azès aslöm tl monn dl laûr.
L’internazionalité dl’université ne vëigon nia ma dal gran numer de colaboraziuns cun d’atres universitês sura döt le monn, mo inće dala comparabilité di diploms internazionai, che ti pîta a nüsc studënć de bones ocajiuns inće tl marćé dl laûr global.
Al momënt vëgnel pité plü de 60 cursc de diplom, bachelor y master. Incër 470 professurs y professuries, plü co 350 colaboradus y colaboradësses y ca. 600 dozënć se crüzia de feter 14.000 studënć.

L'Università Johannes Kepler de Linz (JKU) ti pieta a si studënc y studëntes plu che 40 direzions de stude – dala scienzes sozieles ala scienzes economiches y l dërt, ala tecnica y ala scienzes natureles. La cundizions de stude ie scialdi bones y l'Università ie na bona basa ideala per l marcià dl lëur.
Na furmazion teorica cumpleta vën cunlieda cun cunescënzes pratiches dajan na bona preparazion per la vita prufescionela.
Oradechël reprejentea l Campus universiter y si ntëurvia na nfrastrutura unica che ti pieta ai studënc y ala studëntes dut chël che i/les adrova per la vita da uni di zënza che i/les muesse se nuzé de mesuns de trasport.
La JKU vëij si studëntes y studënc sciche si tlienc y partner y ti pieta n servisc aldò per garantì na bona cunlaurazion.

Trilinguela y internaziunela: nsci se prejentea l'Università liedia de Bulsan che à fat de si stude te de plu rujenedes si merca prinzipiela. I truep programs de barat cun paejes oradecà y la truepa pusciblteies de fé practicums te Südtirol y dlonchora per l mond fej dainora na Università che cunlieia l tacamënt al teritore y i cuntac internaziunei. Pra la fiera Futurum saral mesun rujené cun studëntes y studënc dla Università y cun personal dl servisc urientamënt.

• 3 o plu rujenedes tla vita universitera da uni di
• 5 faculteies
• 9 cursc de laurea de trëi ani
• 1 n curs de laurea a zitlus unich
• 2 laurees magistreles
• 1 n master
• 3 sëntes universiteres  (Bulsan, Persenon, Burnech)
• 2 cursc n auternanza stude-lëur aldò dl model "studënc n ativitá"
• 90 universiteies partner
• 7 zëntri de cumpetënza

L' Università per fulestieres de Perugia ie unida fundeda dl 1925 y la ie la plu vedla istituzion dla Talia mpenieda tl nseniamënt dla rujeneda taliana per fulestieres y tla defujion dl patrimone artistich, storich y culturel de nosc paesc oradecà. Tl cheder de chësta funzion istituzionela, pieta l'Università da plu che 80 ani n cuntribut mpurtant al se spander ora dla identità culturela taliana lian la promozion dla cunescënza linguistica y culturela ala valorisazion dl "defrënt".
Chësta tradizion de prestisc cunesciuda y prijeda te dut l mond tira adalerch a Perugia studëntes y studënc de plu che 200 naziunaliteies che viv iló na esperienza de stude y de nrescida internaziunela y interculturela. Chësc aspet ie evidenzià dantaldut pra i cursc de laurea tla Università per Straniera di Perugia, ulache, tla Facultà de rujeneda y cultura taliana vëniel pità chisc cursc:

• Laurees de trëi ani, laurees magistreles, master de prim y de segondo livel  per studënc taliani y fulestieres

Oradechël pon fé:

• Cursc de rujeneda y cultura taliana per studënc fulestieres
• Cursc de perfeziunamënt y ajurnamënt per nsenianc de talian L2
• Cursc de "cultura auta" y spezialisazion

Percursc furmatifs de cualità, internaziunalisazion y partneriariac: chisc ie i ponc plu mpurtanc dla strategia dl'Università de Trënt.
Na università che pieta truepa ucajions de stude oradecà, pusciblteies de practicums y de ntegrazion tl mond dl lëur pervia de na gestion prezisa di servijes y na rë de cunlaurazions cun universiteies y aziendes de dut l mond.

• 7 faculteies
• 2 graduate schools
• 24 cursc de laurea de trëi ani y a zitlus unich
• 27 cursc de laurea spezialistica y magistrela
• LLP Erasmus, LLP Leonardo da Vinci: per la mubiltà de viers de d'autri paejes europeics.
• 27 acurdanzes de laurees doples
• 40 acurdanzes bilatereles cun universiteies de dut l mond: per la mubiltà intercuntinentela
• UNI.SPORT: n proiet dedicà ala ntegrazion dl sport tl percurs universiter

La dita WALDNER Ves pîta - en colaboraziun cun le personal insegnant, i architëć y les istituziuns - döta la planificaziun y l’istalaziun di laboratori didatics multifunzionai, che po inće gnì adorà sciöche tlasses por l’insegnamënt „normal“, sciöche laboratori, sciöche salamënć multimediai o de educaziun tecnica.
La strotöra modulara de nosc sistem de refornimënt di media - che i Ves presentarun ion tl cheder dla fiera dla Formazion - pîta n adatamënt otimal ai bojëgns y al budget de nüsc tliënć.

La ZeLIG ie una dla puecia istituzions de furmazion tl'Europa che pieta na furmazion spezifica tl ciamp dl film documenter. L nseniamënt tla ZeLIG vën tenì te trëi rujenedes: per tudësch, talian y nglëisc. La scola dura trëi ani. L nseniamënt vën tenì dut l di. Pra la fiera Futurum presentons dut nosc program de scola, dajon ala persones nteressedes nfurmations sun la ufierta de stude urienteda de viers dla pratica (regia, camera, tai) y sun d'autri cursc y seminares.
Mustron oradechël nosc films de diplom y studënc y studëntes conta de si esperienzes de stude.